Pîrghii şi politici în răspărul democratizării foştilor vasali

Republica Moldova a fost şi este mai vulnerabilă la influenţele ruseşti decât la cele occidentale mai ales în virtutea trecutului ei dominat de Rusia, conchide autorul studiul, Dumitru Mânzărari, expert în ştiinţe politice. Ceea ce a cauzat “eşecul tranziţiei democratice” în mod decisiv, întrucît Rusia nu a ezitat să folosească politica sa externă pentru a-şi menţine influenţa în Moldova.

Dumitru Mânzărari: “Rusia nu doar s-a mulţumit cu legăturile de control care erau create după destrămarea Uniunii Sovietice, ea şi-a promovat activ o politică externă ca să-şi consolideze aceste legături şi a folosit diferite pârghii, problema transnistreană, presiunile comercial-economice, presiunile energetice, paşaportizarea… Toate aceste politici ale diplomaţiei ruseşti nu făceau altceva decât să trezească la elitele politice ale Moldovei un sentiment de insecuritate şi astfel erodau suveranitatea Republicii Moldova sau capacitatea de a lua decizii independente”.

Extinderea politicilor Occidentului în spaţiul ex-sovietic generează politici concurente din partea Rusiei, diferenţa e, în opinia lui Dumitru Mânzărari, că Moscova joacă chibzuit şi pentru victorie, pe când Occidentul - agale şi relaxat. De aceea expertul recomandă agenţiilor occidentale să-şi revadă proiectele pentru Moldova prin prisma influenţei “factorului extern Rusia”. Expertul conchide că Republica Moldova nu va avansa pe linia dezvoltării democratice atâta timp cât nu va intra în Uniunea Europeană, ceea ce ar elibera-o de “dependenţele regionalismului dominat de Rusia”.

În mare parte de acord cu concluziile studiului, experţi şi directori de opinie prezenţi la lansare au replicat totuşi că nu trebuie minimalizată importanţa factorului intern. Expertul independent Vlad Lupan: “Nimeni nu pune la îndoială că Federaţia Rusă are interese. Întrebarea este cum le promovează şi în ce măsură aceste interese afectează dezvoltarea democratică în spaţiul post-sovietic. Democratizarea nu este un interes central al Federaţiei Ruse, ci influenţa pe care poate să o exercite. Pe când în Uniunea Europeană lucrurile stau altfel şi ar trebui ca şi în Republica Moldova, democratizarea să devină unul din interesele naţionale”.





“Noi stăm, nu facem nimic şi aşteptăm să vină cineva sa ne rezolve problemele”, a fost o altă reacţie, anume a lui Oazu Nantoi, director de programe la Institutul de Politici Publice. “Nu Rusia ne lipseşte de independenţa justiţiei sau promovează standarde duble în audiovizual. Trebuie să ne întrebăm ce facem noi, cetăţenii RM pentru a minimaliza această influenţă a factorului externi”, a spus Oazu Nantoi.






Vicepreşedintele Partidului Liberal, Corina Fusu a continuat această idee plasând-o în contextul momentului politic actual al Republicii Moldova. În alegerile parlamentare anticipate, cel mai greu cuvânt de spus îl vor avea totuşi cetăţenii acestei ţări, adică “factorul intern”. “Acum, noi opoziţia trebuie să convingem Uniunea Europeană pentru că ei nu prea au încredere în noi. Noi zicem ajutaţi-ne să avem alegeri libere şi corecte ca să putem veni la guvernare şi să facem democraţie de stil european. Ei spun NU, noi nu putem să schimbăm poporul vostru, Codul Electoral etc., voi mai întâi învingeţi şi apoi aveţi toată asistenţa noastră. Înseamnă că moldovenii trebuie să înţeleagă că depinde foarte mult de ei”, a conchis Corina Fusu, vicepreşedinte al Partidului Liberal.


De altfel, vom aminti ca cel mai recent sondaj de opinie arată că 24 la sută din respondenţi se declarau convinşi că Rusia este cea care poate ajuta Moldova să se apropie de Uniunea Europeană. În timp ce România avea un scor de 41 la sută, iar Franţa 1 procent şi Bulgaria 2 la sută.