Profesorii care măcar odată aplică violenţa fizică sau psihică faţă de copii riscă să fie eliberaţi din serviciu. Aşa prevede art. 57 din Legea Învăţămîntului. Sancţiuni aspre sunt prevăzute şi în alte legi, inclusiv Codul penal. Cum stau lucrurile în realitate?
Am încercat să aflăm răspuns la această întrebare stînd de vorbă cu mai mulţi elevi în cîteva raioane din centrul Moldovei:
„Odată învăţătoarea m-a bătut pentru că nu am făcut temele. Uneori ne pune la ungher, cu mîinile ridicate.”
„Într-o zi nu urmăream poezia şi m-a dat după uşă, în coridor.”
„Eu pentru că am rîs la lecţie, m-a pus cu mîinile în sus şi am stat aşa vreo 7 minute. Ne trag de păr.”
„Pe noi ne trage de ureche şi ne pune să facem aşezări şi ridicări dacă suntem răi.”
„Profesorii au dreptul să ne dea pedepse pentru că facem gălăgie.”
„ Un copil neascultător e cel care nu vrea să se ţină de carte.”
„Am stat de vreo două trei ori la ungher şi m-am simţit vinovat.”
Însă profesorii neagă că ar recurge la astfel de metode, invocînd imaginaţia prea bogată a copiilor: ”Copiii mai inventează pentru că învăţătorul îi întreabă multe teme. Cînd eram mai tînăr da, dar acum nu bat pe nimeni. Nicodată copiii nu au fost persecutaţi. Fiecare om face greşeli şi copiii ar trebui să ne înţeleagă. Copiii acum nu sunt ca mai înainte, cînd erau mai disciplinaţi şi învăţau carte mai bine.”
Ion Oboroceanu, directorul Centrului de Drept de la Căuşeni spune că în ultima vreme la instituţia sa s-ar fi plîns de tratament nu tocmai civilizat din partea profesorilor, elevi care şi-ar fi cunoscut drepturile din pliantele distribuite în şcoli de organizaţii neguvernamentale: „Nu avem dreptul să învinovăţim copiii, noi, maturii, suntem vinovaţi că nu le-am creat condiţii normale de educaţie. Atît statul, cît şi societatea nu şi-a îndeplinit misiunea pînă la capăt. „
Şi în atenţia Centrului Naţional de Prevenire a Abuzului faţă de Copii au ajuns mai multe cazuri de violenţă în şcoală, ne-a spus preşedinta acestei organizaţii, Daniela Popescu, care a remarcat şi nişte obstacole în soluţionarea lor: „pentru că există o rezistenţă destul de mare din partea instituţiilor de drept şi a administraţiei instituţiilor de învăţămînt. Bunăoară cazul de la Micleşti, mediatizat în ultimul timp, cînd o profesoară bătea copii în faţa clasei şi a fost filmată de copii, a rămas practic nesoluţionat. În ciuda multiplelor eforturi din partea Ministerului Educaţiei, a Direcţiei raionale de învăţămînt, a Centrului nostru, profesoara continuă să lucreze în şcoală. Mă întreb cum funcţionează legislaţia noastră, care declară că orice copil e ocrotit de stat, garantîndu-le dreptul la protecţie. „
Faptul că profesorii din Moldova ar recurge la bătaie şi la strigăte pentru a-i disciplina pe elevi, îl confirmă şi studiile UNICEF, care constată că problema este destul de alarmantă. Şefa misiunii la Chişinău, Alexandra Yuster ne-a spus că anul trecut în atenţia UNICEF au ajuns 50 de astfel de cazuri: „Moldova are nevoie de mecanisme pentru identificarea abuzului, iar cazurile grave ar trebui să fie în atenţia autorităţilor. Copiilor nu ar trebui să le fie frică să meargă la şcoală. Ei trebuie să se simtă în siguranţă, să fie iubiţi. „
UNICEF recomandă autorităţilor moldovene să revizuie, între altele, curricula de pregătire a cadrelor didactice, avertizînd că elevii abuzaţi în şcoală îşi pierd încrederea în sine şi învaţă mai prost. Unii profesori sunt însă de părere că renunţarea la metodele tradiţionale de disciplinare a elevilor ar alimenta o conduită indezirabilă a copilului la şcoală.
Am încercat să aflăm răspuns la această întrebare stînd de vorbă cu mai mulţi elevi în cîteva raioane din centrul Moldovei:
„Odată învăţătoarea m-a bătut pentru că nu am făcut temele. Uneori ne pune la ungher, cu mîinile ridicate.”
„Într-o zi nu urmăream poezia şi m-a dat după uşă, în coridor.”
„Eu pentru că am rîs la lecţie, m-a pus cu mîinile în sus şi am stat aşa vreo 7 minute. Ne trag de păr.”
„Pe noi ne trage de ureche şi ne pune să facem aşezări şi ridicări dacă suntem răi.”
„Profesorii au dreptul să ne dea pedepse pentru că facem gălăgie.”
„ Un copil neascultător e cel care nu vrea să se ţină de carte.”
„Am stat de vreo două trei ori la ungher şi m-am simţit vinovat.”
Însă profesorii neagă că ar recurge la astfel de metode, invocînd imaginaţia prea bogată a copiilor: ”Copiii mai inventează pentru că învăţătorul îi întreabă multe teme. Cînd eram mai tînăr da, dar acum nu bat pe nimeni. Nicodată copiii nu au fost persecutaţi. Fiecare om face greşeli şi copiii ar trebui să ne înţeleagă. Copiii acum nu sunt ca mai înainte, cînd erau mai disciplinaţi şi învăţau carte mai bine.”
Ion Oboroceanu, directorul Centrului de Drept de la Căuşeni spune că în ultima vreme la instituţia sa s-ar fi plîns de tratament nu tocmai civilizat din partea profesorilor, elevi care şi-ar fi cunoscut drepturile din pliantele distribuite în şcoli de organizaţii neguvernamentale: „Nu avem dreptul să învinovăţim copiii, noi, maturii, suntem vinovaţi că nu le-am creat condiţii normale de educaţie. Atît statul, cît şi societatea nu şi-a îndeplinit misiunea pînă la capăt. „
Şi în atenţia Centrului Naţional de Prevenire a Abuzului faţă de Copii au ajuns mai multe cazuri de violenţă în şcoală, ne-a spus preşedinta acestei organizaţii, Daniela Popescu, care a remarcat şi nişte obstacole în soluţionarea lor: „pentru că există o rezistenţă destul de mare din partea instituţiilor de drept şi a administraţiei instituţiilor de învăţămînt. Bunăoară cazul de la Micleşti, mediatizat în ultimul timp, cînd o profesoară bătea copii în faţa clasei şi a fost filmată de copii, a rămas practic nesoluţionat. În ciuda multiplelor eforturi din partea Ministerului Educaţiei, a Direcţiei raionale de învăţămînt, a Centrului nostru, profesoara continuă să lucreze în şcoală. Mă întreb cum funcţionează legislaţia noastră, care declară că orice copil e ocrotit de stat, garantîndu-le dreptul la protecţie. „
Faptul că profesorii din Moldova ar recurge la bătaie şi la strigăte pentru a-i disciplina pe elevi, îl confirmă şi studiile UNICEF, care constată că problema este destul de alarmantă. Şefa misiunii la Chişinău, Alexandra Yuster ne-a spus că anul trecut în atenţia UNICEF au ajuns 50 de astfel de cazuri: „Moldova are nevoie de mecanisme pentru identificarea abuzului, iar cazurile grave ar trebui să fie în atenţia autorităţilor. Copiilor nu ar trebui să le fie frică să meargă la şcoală. Ei trebuie să se simtă în siguranţă, să fie iubiţi. „
UNICEF recomandă autorităţilor moldovene să revizuie, între altele, curricula de pregătire a cadrelor didactice, avertizînd că elevii abuzaţi în şcoală îşi pierd încrederea în sine şi învaţă mai prost. Unii profesori sunt însă de părere că renunţarea la metodele tradiţionale de disciplinare a elevilor ar alimenta o conduită indezirabilă a copilului la şcoală.