Magda Grădinaru, de la Spotmedia.ro, a realizat un interviu cu jurnalistul israelian Nadav Eyal, căruia i-a apărut recent în traducere cartea Revolta. În tranșeele luptei împotriva globalizării. Un loc aparte în discuție îl ocupă tema liberalismului care pierde teren. Totul ar fi început cu prăbușirea Turnurilor gemene, în 2001. Acolo s-a încheiat o „epocă a responsabilității”. Și „nu doar liberalismul și-a pierdut controlul pe care-l avea asupra societății.
Tot felul de structuri de putere și ideologiile care le susțin sunt amenințate peste tot în lume, inclusiv în regimurile autoritare...
China își mărește controlul asupra discursului public, deoarece Partidul Comunist Chinez îl consideră a fi o amenințare; Putin își pierde, de asemenea, o parte din seducție și recurge la mai multă violență”. „Vedem pretutindeni că oamenii simt că sistemele de putere nu mai sunt adecvate provocărilor cu care ei se confruntă, sunt goale sau sunt corupte sau ambele la un loc”. Fenomenul care evoluează în sens invers, adică se întărește, este fundamentalismul, iar invitatul Magdei Grădinaru propune o reflecție mai puțin obișnuită. Dacă liberalismul nu mai are putere de seducție, ce anume recuperează fundamentalismul? Probabil sentimentul de apartenență la un spațiu, la o comunitate, la identitate, sentiment mult diluat într-o lume globalizată. Acum e pandemie și, arată Nadav Eyal, în general după pandemii urmează furie și apoi o mare dorință de schimbare. „Eu insist pe speranță. Putem avea o renaștere fără catastrofe majore (…) dacă folosim energia revoltei pentru a încerca să aducem lucruri noi la nivel politic și dacă nu ne e teamă de reforme și revizuiri dramatice.”
În ciuda campaniei electorale inexistente, duminică sunt alegeri parlamentare în România. Cel puțin doi analiști adoptă un ton mai apăsat. Daniel Funeriu, pe Contributors.ro, vrea să dezumfle o temă populistă: „depolitizarea” ca remediu la politicianism. Dimpotrivă, spune el, e nevoie de politizare, cel puțin a anumitor funcții, care merg de la premier în jos oprindu-se înaintea celor de director în minister. Șefii agențiilor, ai serviciilor deconcentrate și prefecții trebuie numiți politic.
Un guvern nou nu poate pierde luni bune cu concursuri, cu cunoașterea subalternilor moșteniți sau altele asemenea. „Un ministru trebuie să poată să își pună în practică politicile pentru care guvernul a fost învestit democratic. (…) Schimbarea e esența democrației, a fixa pe cineva într-o funcție de conducere e, așadar, prin definiție nedemocratic”, spune Funeriu. Un ultim rgument: „Uniunea Europeană a fost construită prin decizii politice majore. Azi observăm o deconstrucție a Uniunii Europene tocmai pentru că deciziile prin care e condusă sunt luate de «experți» care au ajuns să determine decisiv deciziile politice”.
Uniunea Europeană a fost construită prin decizii politice majore...
Alexandru Lăzescu are astăzi editorialul în Ziarul de Iași. Își propune să lămurească ce culoare doctrinară are de fapt USRPLUS, declarat competitor politic al stângii pesediste, dar care de fapt ar fi de stânga, cu nuanțe neo-marxiste. USRPLUS e simpatizat mai ales de intelectuali. În România, de regulă păturile educate votează la dreapta, spre deosebire de Vestul european, unde intelectualii sunt mai toți de stânga. În analiza lui Lăzescu, USRPLUS nu ilustrează însă acest paradox : vezi „sprijinul activ al USRPLUS în favoarea studiilor de gen sau atitudinea virulent critică faţă de religie. Sigur, (…) scrie Lăzescu, sunt liberi să-şi aleagă cauzele politice pe care vor să le promoveze, singurul lucru în neregulă este acela că-şi asumă o etichetă ideologică falsă din dorinţa de a se diferenţia de PSD”.
