De Ziua independenței ar fi trebuit să fie lansat oficial gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău, despre care se spune că va spori securitatea energetică a țării și va lăsa în trecut amenințările ruse că R. Moldova ar putea îngheța în plină iarnă. Ceremonia despre care a vorbit premierul Ion Chicu și la care ar fi trebuit să participe șeful guvernului de la București, Ludovic Orban, nu a mai avut loc însă. Analiști și comentatori politici au căutat explicații de natură politică, alți experți au invocat și probleme tehnice. Valentina Basiul s-a interesat când ar putea deveni funcțional acest proiect, devenit realitate grație unei finanțări UE și românești.
Despre finalizarea construcției gazoductului, care a durat sapte ani, a vorbit la începutul lunii premierul român Ludovic Orban. După testări, conducta va mai rămâne însă deșartă deoarece segmentul de pe malul românesc al Prutului nu ar fi suficient de mare în diametru pentru a transporta cantitățile de care are nevoie R. Moldova, afirmă discret unii experți. Dar mai există o altă problemă tehnică, poate mai determinantă, ce nu permite ca gazele de la Iași să ajungă în sistemul gazier de pe partea opusă a Prutului – anume monopolistul Moldova Gaz, companie fiică a Gazprom, deține marea majoritate a rețelei de distribuție către consumatorii din R. Moldova.
De ani de zile Chișinăul promite partenerilor externi, printre care FMI, UE și Comunitatea energetică europeană, să separe această companie, pe componenta de furnizare și distribuție, ce ar face posibilă demonopolizarea reală a pieței gazelor. E o condiție asumată de autoritățile de la Chișinău, dar deocamdată neonorată. Altă întrebare la care nu există un răspuns univoc este următoarea – va dori un operator cu capital rusesc să transporte gaze cumpărate din România în detrimentul celor din Rusia? Legislația ajustată la normele europene privind piața energetică ar urma să rezolve inclusiv această chestiune.
Până pe 1 octombrie separarea Moldova Gaz ar trebui să se întâmple, spune unul dintre directorii Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Eugen Carpov. Sigur dacă nu va exista o altă amânare, după cum s-a întâmplat de multe ori până acum.
„Separarea, conform legii, trebuia să se întâmple până la 1 ianuarie 2020. Nu s-a întâmplat. Este o întârziere a R. Moldova la capitolul acesta, dar subiectul a fost discutat cu comunitatea energetică internațională. Avem un plan de acțiuni, monitorizăm acțiunile Moldova Gaz. Deocamdată nu pot să spun dacă ei o să realizeze acest plan de acțiuni”.
Separarea, conform legii, trebuia să se întâmple până la 1 ianuarie 2020...
Eugen Carpov s-a abținut în a face pronosticuri când ar urma la modul practic ca gazoductul dinspre România să devină funcțional. Asta depinde de interesul agenților economici, iar ANRE nu are competențe să intervină, se scuză fostul vicepremier.
După părerea expertului Veaceslav Ioniță de la Institutul „Viitorul”, în trecut parlamentar, obstacolele din calea Pachetului energetic al treilea, care se aducă reglementări clare din partea statului, cât și la lucrările la gazoductul recent finalizat provin din înțelegerile pe sub masă ale politicienilor de la Chișinău cu cei de la Moscova. Expertul consideră că „sistemul energetic a fost și rămâne un instrument de intervenții în politica de la Chișinău”.
„Asta nu ține de Moldova Gaz și nu ține de Federația Rusă, asta ține de faptul că elitele noastre politice acceptă haosul pe care-l avem. Da, desigur, ei au interesele lor. R. Moldova are interese sau n-are? R. Moldova trebuie să semneze un nou acord cu Federația Rusă privind importul den gaze. Un element al acordului este volumele de gaze pe care R. Moldova le va contracta. Spuneți-mi, vă rog, care sunt volumele de gaze: tot acelea care au fost sau mai mici din cauza că vom importa și din România? Cum noi spunem că construim gazoduct și ne creștem securitatea dacă noi nici măcar nu presupunem, să începem a scădea, să spunem la ruși: Nu vă supărați, nu mai cumpărăm câte un miliard de metri cubi, vom cumpăra numai 800 de milioane căci restul cumpărăm din altă parte?”
Ex-deputatul Veaceslav Ioniță presupune că regulile clare pe piața de gaze, prin separarea Moldova Gaz, vor deveni realitate în doi-trei ani. Chiar dacă vor fi noi amânări, acestea nu pot continua la nesfârșit, consideră Ioniță.
Banca Europeană pentru Reconstrucții și Dezvoltare (pe scurt BERD) a anunțat că a cumpărat 25% din compania de transport de gaze Vestmoldtransgaz, cea care va opera gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău. După părerea fostului premier Ion Sturza, tranzacția a fost făcută ca o garanție că proaspăta conducta nu va fi lăsată de izbeliște și va fi umplută cu gaze.
